Intelegerea comportamentului copiilor
Controlul comportamentului copiilor este un aspect important al educarii si al ingrijirii acestora. Strategiile trebuie dezvoltate pentru a ajuta copiii sa invete modalitati adecvate de comportament. Termenul de “ghidare a comportamentului” este folosit pentru a reflecta gandirea cu privire la modalitatile cele mai pozitive si eficiente de a ajuta copiii sa inteleaga si sa invete abilitati care ii vor ajuta sa isi administreze propriul comportament.
Pedeapsa corporala si disciplina nerezonabila nu sunt permise in programul de educatie si ingrijire, nu numai pentru ca copilul poate fi vatamat fizic, ci si pentru ca aproape intotdeauna are efecte daunatoare asupra stimei de sine si a sentimentelor de securitate si apartenenta.
Comportamentul de orientare este parte integranta a programului educational.
Program care este planificat si trebuie sa contribuie la urmatoarele rezultate:
– copilul va avea un puternic simt al identitatii
– copilul va fi conectat si va contribui la activitati
– copilul va avea un sentiment puternic de bunastare
– copilul va fi un elev increzator si implicat
– copilul va comunica eficient
Educatorii ghideaza comportamentul copiilor prin interactiunile si comunicarea lor in orice moment. Abordarea serviciului de orientare a comportamentului in practica zilnica are impact asupra rezultatelor invatarii pentru copii. Cercetarile indica faptul ca mediile de invatare de calitate si adultii sensibili si educationali sunt esentiali pentru obtinerea rezultatelor pozitive de invatare pentru copii.
Atunci cand educatorii adopta o abordare pozitiva si activa a indrumarii comportamentale, ele reduc comportamentele provocatoare si incurajeaza copiii sa obtina succes, sa dezvolte respectul de sine si sa isi mareasca competenta.
O abordare pozitiva, incluziva si activa include luarea in considerare a motivelor comportamentului provocator al copiilor, nu doar tratarea comportamentului in sine. Cadrul de invatare timpuriu descrie practica incluziva in descrierea mediilor de invatare de sustinere ca fiind spatii vibrante si flexibile care raspund intereselor si abilitatilor fiecarui copil. Acestea acopera capacitati si stiluri diferite de invatare si invita copiii si familiile sa contribuie cu idei, interese si intrebari.
Ghidarea comportamentului consta intr-o varietate de moduri in care adultii ii ajuta pe copii sa invete sa-si ghideze sau sa-si “gestioneze” propriul comportament pentru a afla comportamente acceptabile. Incurajati copiii sa reflecteze asupra actiunilor lor si asupra impactului pe care aceste actiuni il au asupra lor insisi, asupra altora si a mediului inconjurator.
Acest lucru contrasteaza cu metodele mai traditionale de “management al comportamentului” sau de “disciplina” care implica, in general, comportamentul unui adult “care gestioneaza” comportamentul copiilor sau folosirea pedepsei sau disciplina inadecvata pentru a le controla. Comportamentul orientat pe baza unor relatii pozitive reciproce intre adulti si copii este cel mai probabil sa influenteze comportamentul in mod constructiv.
Absenta unei relatii calde si de incredere cu un adult va duce adesea la indepartarea copilului de acel adult. Atat practicile de orientare a comportamentului cat si programul educational trebuie sa raspunda nevoilor individuale ale fiecarui copil.