Hipertiroidismul: cauze, simptome și opțiuni de tratament
Hipertiroidismul este o afecțiune a glandei tiroide caracterizată prin producerea excesivă de hormoni tiroidieni (T3 și T4). Acești hormoni controlează metabolismul organismului, iar un exces poate duce la accelerarea tuturor funcțiilor corpului.
Dacă nu este tratat, hipertiroidismul poate provoca complicații grave, inclusiv probleme cardiace și osoase. Hipertiroidismul poate fi declanșat de mai multe afecțiuni, cele mai frecvente fiind:
-
Boala Basedow-Graves – o boală autoimună care determină sistemul imunitar să atace glanda tiroidă, stimulând producerea excesivă de hormoni. Este cea mai comună cauză a hipertiroidismului.
-
Adenomul toxic (nodul tiroidian hiperactiv) – un nodul de pe tiroidă care produce hormoni în exces, independent de nevoile organismului.
-
Gușa multinodulară toxică – o afecțiune caracterizată prin prezența mai multor noduli tiroidieni hiperactivi.
-
Tiroidita – inflamația tiroidei, care poate provoca eliberarea rapidă a hormonilor tiroidieni în sânge.
-
Aport excesiv de iod – consumul excesiv de iod, prezent în anumite medicamente sau suplimente, poate duce la hipertiroidism.
Manifestările hipertiroidismului sunt variate și pot afecta multiple sisteme ale corpului:
-
Pierdere rapidă în greutate, chiar și cu un apetit crescut.
-
Tahicardie (bătăi rapide ale inimii) și palpitații.
-
Transpirație excesivă și intoleranță la căldură.
-
Tremurături ale mâinilor și agitație.
-
Insomnie și iritabilitate.
-
Slăbiciune musculară, în special la nivelul brațelor și picioarelor.
-
Ochii proeminenți și inflamați (exoftalmie), specifici bolii Basedow-Graves.
-
Căderea părului și fragilitatea unghiilor.
-
Menstruații neregulate la femei.
Dacă hipertiroidismul nu este tratat, poate duce la o complicație gravă numită criză tireotoxică, caracterizată prin febră mare, ritm cardiac accelerat și confuzie, necesitând asistență medicală de urgență.
Diagnosticul hipertiroidismului se bazează pe:
-
Analize de sânge – măsurarea nivelurilor hormonilor tiroidieni (T3, T4) și a hormonului de stimulare tiroidiană (TSH). Un TSH scăzut și un T3/T4 ridicat confirmă hipertiroidismul.
-
Ecografia tiroidiană – permite examinarea dimensiunii și structurii glandei tiroide.
-
Scintigrafia tiroidiană – arată modul în care glanda tiroidă captează iodul și ajută la identificarea cauzei hipertiroidismului.
Tratamentul hipertiroidismului depinde de cauza și severitatea bolii. Opțiunile includ:
-
Medicamente antitiroidiene – propiltiouracilul și metimazolul sunt utilizate pentru a reduce producția de hormoni tiroidieni.
-
Beta-blocante – nu tratează hipertiroidismul, dar ajută la controlul simptomelor precum tahicardia și tremuratul.
-
Terapia cu iod radioactiv – distruge țesutul tiroidian hiperactiv, reducând astfel producția de hormoni.
-
Intervenția chirurgicală (tiroidectomie) – indepărtarea parțială sau totală a tiroidei este o opțiune pentru pacienții care nu răspund la alte tratamente.
Pentru a gestiona hipertiroidismul și a preveni complicațiile, este recomandat:
-
Adoptarea unei diete echilibrate, evitând alimentele bogate în iod.
-
Reducerea stresului, deoarece poate agrava simptomele.
-
Monitorizarea regulată a funcției tiroidiene prin analize de sânge.
-
Urmarea recomandărilor medicale pentru un tratament eficient.
Hipertiroidismul este o afecțiune care poate fi controlată eficient cu tratamentul adecvat. Diagnosticarea precoce și gestionarea corectă sunt esențiale pentru menținerea unei vieți sănătoase.